Revista Standardizarea, ed. nr. 7-8/2020

Standardele voluntare sunt pretutindeni și ne fac viața de zi cu zi mai sigură și mai plăcută. Deși nu realizăm întotdeauna acest lucru, multe dintre standardele elaborate la nivel internațional, european sau național au scopul de a ne proteja pe noi și mediul în care trăim. Indiferent dacă utilizăm un laptop, călătorim, folosim un încărcător sau ne distrăm într-un parc de agrement, știm că standardele, invizibile de altfel, se află în spatele acestora, stabilind bunele practici pentru fabricanții și furnizorii de servicii ori produse.

Standardele pentru consumatori abordează cele mai mari probleme cu care aceștia se confruntă (siguranța, sănătatea, vulnerabilitatea, confidențialitatea sau securitatea digitală). Pentru ca aceste standarde să surprindă problemele reale cu care ne confruntăm, la elaborarea lor trebuie să ia parte și consumatorul sau o parte interesată care să îl reprezinte. Tocmai din acest motiv, printre organizațiile implicate în standardizare se regăsesc și cele de protecție a consumatorilor, care se asigură că sunt luate în considerare și reprezentate toate interesele utilizatorilor de servicii și produse și că sunt evidențiate, în mod special, riscurile care nu se află întotdeauna în atenția producătorilor.

 Ne aflăm în secolul XXI, considerat și secolul informației, iar cazurile în care organizațiile aduc voit prejudicii consumatorilor prin comercializarea/utilizarea unui anumit serviciu sau produs sunt restrânse. Cu toate acestea, există și situații când astfel de evenimente au loc, din cauza faptului că nevoile consumatorilor nu au fost pe deplin înțelese, anumite produse nu au fost suficient testate/cercetate, grăbindu-se pătrunderea acestora pe piață sau chiar cazuri în care nu a fost luată în considerare întreaga gamă de riscuri și consecințe. În acest context, printre efectele negative apărute se pot număra pierderile financiare, prejudiciile grave și efectele adverse asupra sănătății și mediului. Pentru ca toate acestea să fie evitate, este esențial ca persoanele care achiziționează, utilizează și sunt afectate în mod direct de produse/servicii să se afle în centrul elaborării standardelor.

Părerile consumatorilor care pot fi atât persoane care achiziționează bunuri, produse sau servicii în scopuri personale, cât și organizații non-profit de interes public, organizații de promovare și protecție a consumatorilor, pot părea la prima vedere critice, în funcție de cum percep aceștia produsele și serviciile de pe piață. Însă, luarea în considerare a acestor opinii, ajută la îmbunătățirea rezultatelor standardelor și contribuie la stimularea inovării, creșterea economică și consolidarea industriei.

Spre exemplu, dacă luăm în considerare situația în care copiii mici sunt expuși riscului de înghițire a produselor dăunătoare folosite în jurul casei, la sugestia COPOLCO (Comitetul de Politică a Consumatorilor ISO), la nivel internațional a fost elaborat un standard care permite producătorilor să realizeze ambalaje rezistente la acțiunea copiilor. Acestea oferă o barieră fizică adecvată între un copil sub vârsta de cinci ani și o gamă largă de produse toxice sau periculoase. Standardul apărut la nivel internațional a fost mai apoi adoptat și la nivel național, și anume SR EN ISO 8317:2016, Ambalaje rezistente la manipularea lor de către copii. Condiții și metode de încercare pentru ambalajele care se pot reînchide.

În România, ASRO este orientat către piață și elaborează/adoptă standarde privind sănătatea și siguranța consumatorilor în cadrul comitetului tehnic CT 389 – Comitetul consumatorului – COCON, unde experți aparținând diverselor asociații și organizații de consumatori din România, se întrunesc pentru a crea mediul propice care să sporească protecția consumatorilor și să reducă la minimum daunele. COCON este un comitet care funcționează pe lângă Consiliul Director al ASRO și evaluează modul în care standardele și certificarea produselor/serviciilor răspund cerințelor și necesităților consumatorului, colaborează la elaborarea programelor de standardizare, în vederea includerii temelor de interes pentru consumatori, elaborează punctul de vedere național pe care ASRO îl susține în Comitetul de Politică a Consumatorilor ISO (COPOLCO), Asociația Europeană pentru Coordonarea Reprezentării Consumatorului în Standardizare (ANEC) și în alte organisme similare, încurajează implicarea organizațiilor neguvernamentale ale consumatorilor în activitatea comitetelor tehnice de standardizare și participă la procesul de informare și educare a consumatorului.

Până în acest moment, în cadrul comitetului COCON au fost adoptate, cu versiune în limba română, două ghiduri internaționale care privesc grija față de consumator. Primul, SR GHID ISO/IEC 37:2019, Instrucțiuni de utilizare a produselor de către consumatori stabilește principii și furnizează recomandări cu privire la conceperea și formularea instrucțiunilor de utilizare a produselor de către consumatori, necesar comitetelor care elaborează standarde pentru produsele de consum, proiectanților și producătorilor de produse, altor persoane angajate în activitatea de concepere și elaborare a unor astfel de instrucțiuni, ori importatorilor, autorităților de reglementare, organismelor de inspecție și cercetătorilor. Cel de-al doilea, SR GHID ISO/IEC 46:2019, Încercări comparative ale produselor pentru consum și ale serviciilor asociate. Principii generale care face referire la principiile generale pentru efectuarea încercărilor comparative care are scopul de a permite ca rezultatele încercărilor și informațiile relevante să fie prezentate într-un mod care să îi ajute pe consumatori să facă o alegere în cunoștință de cauză, adecvată propriilor nevoi, este util organismelor și asociațiilor care desfășoară programe de încercări comparative.

Organizațiile de consumatori pot fi organizații independente, non-profit, care sunt specializate în drepturile sau protecția consumatorilor, pledează pentru interesul acestora în fața altor organizații și nu sunt implicate în promovarea intereselor comerciale.

Așadar, contribuțiile consumatorilor la elaborarea standardelor adaugă o viziune echilibrată și imparțială, contribuie la elaborarea unor standarde care reflectă dorințele și nevoile utilizatorului final și aduc informații privind aspectele de securitate întâlnite în utilizarea (sau utilizarea greșită) a produselor.