Asociația Inginerilor Constructori Proiectanți de Structuri a fost fondată în 1990, de către reprezentanții unei generații remarcabile de ingineri, mentori și promotori ai unei școli moderne de specialiști, aliniată la cunoștințele și practicile performante în domeniul ingineriei civile. Urmând, beneficiind și dezvoltând experiența înaintașilor noștri, Asociația Inginerilor Constructori Proiectanți de Structuri se constituie astăzi în cea mai largă comunitate profesională românească, având aproape 1000 de membri activi, individuali sau colectivi.

Misiunea Asociației are ca puncte de reper profesionalismul, imparțialitatea, onestitatea, crearea valorii adăugate prin interacțiunile atât între membrii ei, cât și cu terțele părți implicate în procesul asigurării calității în proiectarea construcțiilor. Inovarea, informarea specialiștilor, acumularea experienței profesionale, diseminarea cunoștințelor tehnice, sprijinul în probleme profesionale constituie o preocupare continuă a noastră. Asociația militează pentru creșterea competenței și a prestigiului profesiei de inginer constructor în România.

Accesați website-ul oficial al AICPS pentru mai multe informații: http://www.aicps.ro/.

Interviu acordat Revistei Standardizarea de către dl Cristian Onofrei, AICPS.

Revista Standardizarea: Care sunt beneficiile generale aduse de standardele naționale Asociației Inginerilor Constructori Proiectanți de Structuri (AICPS)?

Cristian Onofrei: AICPS este o asociație profesională alcătuită dintr-un corp de ingineri ce îndeplinesc prin profesia lor, unul dintre rolurile de bază din cadrul sistemului calității în construcții. Pentru a asigura cerințele fundamentale ale cadrului legislativ și cerințele specifice ale investitorilor, inginerii constructori proiectanți de structuri utilizează și aplică în mod curent standarde tehnice. Utilizează în mod special standardele naționale, care sunt obligatorii prin acte ale administrației publice, dar și alte standarde internaționale în funcție de cerințele temei de proiectare. Beneficiile utilizării standardelor constau în îmbunătățirea și facilitarea activității de proiectare prin preluarea și citarea informației tehnice din standarde în analizele structurale și în livrabilele pe care le elaborăm.

Cum se implică AICPS în procesul de elaborare al standardelor europene și internaționale? Beneficiile motivează costurile? Care sunt avantajele obținute de AICPS ca urmare a participării la procesul de standardizare europeană și internațională?

AICPS a fost în permanență implicată prin membrii săi în activitatea de standardizare. De când România este membră în UE, activitatea inginerilor români s-a extins și pe această cale, la nivel european. Datorită dimensiunii țării și numărului populației, deciziile inginerilor români în baza algoritmului de vot din CEN, pot influența decizii în standardizarea europeană. AICPS a înțeles avantajele implicării în activitatea de standardizare. Unele dintre beneficii sunt cunoașterea ultimelor decizii în domenii de interes ale membrilor asociației, și chiar influențarea deciziilor și a standardelor. Ceea ce nu-i puțin lucru. Forța unei asociații este mult mai mare decât forța membrilor săi prin acțiuni individuale. Până de curând, activitățile au fost susținute în cea mai mare parte prin eforturi individuale ale inginerilor AICPS în cadrul comitetelor tehnice ASRO, dar eu militez constant în cadrul asociației pentru a sprijini aceste eforturi, atât la nivel financiar, cât și la nivel tehnic prin comisii de lucru interne. Costurile se vor ridica pe măsură ce ne vom implica constant, dar și beneficiile membrilor asociației vor crește, și cu siguranță într-un alt ritm decât cheltuielile.

În procesul de asigurare a calității în proiectarea de construcții, cât de importantă este participarea susținută a AICPS în comitetul tehnic ASRO/CT 335, BIM și sustenabilitatea mediului construit?

Viitorul în industria construcțiilor va aparține metodei de lucru colaborative – metodologiei BIM. Așa cum proiectarea CAD a înlocuit proiectarea la planșetă, la fel și BIM-ul va înlocui proiectarea CAD. Succesul integrării BIM-ului în industria construcției este garantat de faptul că BIM-ul nu este doar despre proiect sau despre softuri.

BIM-ul este soluția de modernizare și eficientizare a unei industrii destul de îmbătrânită. BIM-ul va fi cerut atât de către investitori, cât și de proprietarii construcțiilor pentru a optimiza procesele construirii, cât și ale utilizării construcțiilor. Implementarea BIM-ului în procesele de proiectare, trebuie văzută ca o eliberare de sub imperiul costului cel mai mic impus de consultanții financiari ai investitorilor, ce urmăresc doar maximizarea profitului fără să se îngrijească de etapa de exploatare. Eliberați de grija elaborării cantităților și a livrabilelor de tip planuri, inginerii constructori proiectanți de structuri vor avea mai mult timp pe care să-l dedice activităților ce aduc plus-valoare construcției, activităților de concepere și verificare a siguranței și încrederii în viitoarele structuri, activităților ce asigură calitatea. Îmbunătățirea adusă de BIM activităților curente de proiectare va permite inginerilor să fie mai flexibili în fața unor dorințe rezonabile ale clienților, de evaluare a unor soluții alternative în etapele inițiale, și aceasta se va răsfrânge asupra calității finale a proiectului și implicit a construcției.

Cum vedeți standardele BIM în viitorul construcțiilor?

Trebuie înțeles că BIM-ul nu este despre soft-uri. BIM-ul este în primul rând despre standarde. BIM, fiind o metodă de lucru colaborativă între un număr din ce în ce mai mare de profesioniști, este în primul rând despre standardizarea proceselor proiectării, construirii și exploatării construcțiilor. Datorită instrumentelor soft care integrează baze de date din ce în ce mai mari, ordonate în primul rând după criterii spațiale – 3D, este posibilă o gestionare din ce în ce mai eficientă a tuturor proceselor, rezultând beneficii importante la nivel financiar și la cel al calității. Standardele din familia EN ISO 19650 reprezintă unul dintre cele trei puncte de sprijin necesare platformei de lucru BIM. Celelalte două puncte de sprijin sunt: definirea proceselor și rolurilor pe parcursul ciclului de viața al construcțiilor (vezi RIBA PoW sau Arhiplan) și clasificarea tipurilor de construcții și lucrări (vezi Uniclass, Omniclass sau Masterclass), pentru a pune la dispoziție aceleași referințe către toți factorii implicați în activități de construire.

Din experiența dvs., ce sfaturi ați da utilizatorilor de standarde din România pentru o afacere sigură și durabilă?

În cadrul activității de proiectare, nu se poate fără apelarea la standardele tehnice. Utilizarea standardelor constă în cunoașterea lor, în înțelegerea și însușirea informației cuprinse în ele, urmată apoi de aplicarea lor în funcție de cerințe. În manevrarea conceptelor despre materiale ce sunt produse pe baza unor standarde, materiale ce vor fi puse în opera tot pe baza unor standarde de către alți profesioniști pentru a rezulta structuri ce vor adăposti și susține activități ale societății umane în multiple condiții ale mediului, ce sunt modelate sub formă de încărcări și cerințe în alte standarde, inginerul constructor are ca singur fir călăuzitor – standardele aplicabile pentru ceea ce proiectează. Succesul depinde și de calitățile sale interioare: istețimea, imaginația și capacitatea de coordonare a multitudinii de informații, calități necesare pentru a avea parte de bucuria proiectării și eliberarea de temerile răspunderii. Deținerea și cunoașterea standardelor aplicabile construcțiilor pe care le proiectează sunt obligatorii pentru inginerii constructori proiectanți de structuri. Sprijinul dat de verificatori și asiguratori se face prin înțelegerea comună a fenomenelor, și asta este îndeplinită pe baza standardelor.

Îndeplinirea cerințelor și a standardelor este în primul rând o obligație a investitorilor sau a proprietarilor de construcții. Inginerul constructor proiectant de structuri este profesionistul care știe cel mai bine standardele aplicabile și acest lucru îi sfătuiesc pe colegii mei să-l expună clienților în negocierea serviciilor.

Revista Standardizarea, ed. nr. 2/2019.