Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală (IDSA) se află în subordinea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și este autoritate de referință la nivel național pentru supravegherea sănătății și bunăstării animalelor prin tehnici de laborator, precum și pentru medicină veterinară legală și organisme modificate genetic.

IDSA a fost înființat ca Laborator Central Sanitar Veterinar de Diagnostic prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 248/1966. În conformitate cu prevederile art. 5, alin. 3 al Hotărârii Guvernului nr. 6/1999 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Alimentației, cu modificările și completările ulterioare, denumirea Laboratorului Central Sanitar Veterinar de Diagnostic a fost modificată în Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală (IDSA).

Organizarea și funcționarea IDSA sunt reglementate de prevederile Ordonanței Guvernului nr. 42 din 29 ianuarie 2004 privind organizarea activității veterinare – aprobată cu modificări și completări prin Legea 215 din 27 mai 2004 – cu modificările și completările ulterioare, Hotărârea Guvernului României nr. 1415 din 18 noiembrie 2009 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și a unităților din subordinea acesteia, respectând Ordinele emise de către Președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).

Interviu acordat Revistei Standardizarea de către dna Dr. Adina Ardelean – Medic veterinar, Consilier superior IDSA, Serviciul Epidemiologie, Analize de Risc și Programe.

Revista Standardizarea: IDSA are scopul de a crește calitatea activității din laboratoarele care vizează sănătatea și bunăstarea animală. Spuneți-ne cum funcționează institutul și care sunt principalele sale activități?

Adina Ardelean: IDSA poate fi considerat un „trendsetter” pentru calitatea activității laboratoarelor sanitare veterinare de stat din România, în care se efectuează analize de laborator pentru supravegherea stării de sănătate și a bunăstării animale. De aici se face coordonarea metodologică a activității acestor laboratoare, testarea capacității lor de diagnostic, standardizarea metodelor și reagenților de diagnostic, asimilarea, validarea și introducerea în practica de laborator a metodelor și tehnicilor noi de diagnostic. Tot aici se fac confirmări de diagnostic, expertize, statistici, analize de risc și prognoze medical veterinare, și nu în ultimul rând, instruirea și formarea ocupațională a personalului care își desfășoară activitatea în cadrul laboratoarelor sanitare veterinare de stat.

Câte astfel de laboratoare coordonează, din punct de vedere metodologic, Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală (IDSA)?

În România, urmărind organizarea administrativ-teritorială, fiecare județ are câte o structură teritorială a ANSVSA și ne referim aici la Direcțiile Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA-uri).

În principiu, fiecare dintre acestea include câte un laborator de analize, excepție făcând Ilfovul care nu are un laborator propriu. În total sunt 40 de laboratoare aflate în coordonarea metodologică a IDSA, pe domeniul sănătate și bunăstare animală.

Știm că IDSA are dublă acreditare națională (RENAR) în conformitate cu SR EN ISO/CEI 17025 și cu SR EN ISO/CEI 17043. Ce înseamnă acest lucru?

Pentru un institut național de referință cum este IDSA, recunoașterea competenței de a efectua sarcini specifice este foarte importantă, atât pe plan național, cât și pe plan internațional. Urmărind legislația europeană, încă din perioada de preaderare a României la UE, IDSA a fost orientat către obținerea acestei recunoașteri oficiale, cu atât mai mult cu cât, în acea perioadă se făcea evaluarea contribuției instrumentelor structurale în România la asigurarea conformității cu Acquis-ul Comunitar.

Prima acreditare obținută de IDSA a fost în conformitate cu referențialul SR EN ISO/CEI 17025, ca răspuns la cerințele explicite existente în legislația europeană și care țin de evaluarea conformității prin activități de control oficial, pentru mărfuri, bunuri și produse. Se întâmpla la începutul anilor 2000, când s-au pus bazele sistemului de asigurare a calității în institutul nostru. Această acreditare a fost menținută și consolidată în conformitate cu referențialul SR EN ISO/CEI 17043, odată cu apariția nevoii de recunoaștere a competenței IDSA de a testa capabilitatea celor 40 de laboratoare de stat – despre care am vorbit mai devreme și pe care vă spuneam că le coordonăm metodologic. Cea mai eficientă și obiectivă metodă de testare a competenței tehnice a laboratoarelor s-a dovedit a fi această intercomparare pe baze standardizate, cu instrumente standardizate, iar rezultatele sunt și ele, remarcabile.

Nu v-ați gândit și la o acreditare în conformitate cu SR EN ISO 15189? Ca laborator medical?

E o diferență de nuanță aici. Noi funcționăm ca laborator medical veterinar, iar în această calitate, buletinele noastre de analiză stau la baza evaluării conformității produselor și bunurilor. Animalele, cu excepția celor de companie, sunt bunuri de interes economic, cuantificabile în bani și supuse schimburilor comerciale. Acreditarea în conformitate cu SR EN ISO 15189 nu ar fi răspuns scopurilor noastre, care vizează în principal facilitarea schimburilor comerciale pe plan intern și internațional, prin certificarea stării de sănătate a animalelor.

În ce mod au contribuit specialiștii din domeniul sănătății animale în criza de sănătate publică provocată de virusul SARS-CoV-2?

Pandemia de COVID-19 a creat o presiune fără precedent asupra serviciilor de sănătate publică, la nivel mondial. Pentru a reduce impactul acestui virus cu răspândire rapidă, a fost necesară o abordare bazată pe colaborare multidisciplinară. Serviciile veterinare din întreaga lume au sprijinit serviciile de sănătate publică astfel încât acestea să facă față creșterii extraordinare a solicitărilor de testare diagnostică a specimenelor prelevate de la oameni pentru SARS-CoV-2, punând la dispoziție laboratoare veterinare competente și echipate în mod adecvat.

În unele țări, serviciile de diagnostic medical de laborator erau suprasolicitate și, ca alternativă, laboratoarelor veterinare li s-a cerut să-și ofere sprijinul.

Laboratoarele veterinare au fost și sunt bine poziționate, deoarece au experiență în asigurarea calității, în biosiguranță și biosecuritate, precum și o mare capacitate de testare pentru supravegherea și controlul bolilor infecțioase la animale, între care unele sunt zoonotice, adică comune omului și animalelor. În plus, serviciile veterinare puteau oferi expertiză în domeniile epidemiologiei, evaluării riscurilor, instruirii și comunicării riscurilor.

Testarea în laboratoarele veterinare a probelor prelevate de la oameni a făcut parte din răspunsul de sănătate publică coordonat la nivel guvernamental, cu mențiunea că încheierea demersurilor de diagnostic pentru COVID-19 a fost asigurată respectând reglementările privind testele de laborator pe probe prelevate de la om.

Sprijinul laboratoarelor veterinare la răspunsul dat de sănătatea publică a trebuit să respecte cadrele naționale de reglementare și de răspuns la urgențe. Aceste cadre, precum și cerințele specifice variază în funcție de țară, dar în timpul unei astfel de crize sau a unei stări de urgență, guvernul are adesea puterea ca, atunci când este necesar, să evite reglementările existente, pentru a putea pune la dispoziție resurse. Acest fapt se poate extinde până la evitarea reglementărilor cu scopul de a permite laboratoarelor veterinare să primească și să testeze probe prelevate de la om. Atunci când s-a luat în considerare trimiterea probelor de la laboratoarele umane către laboratoarele veterinare, s-a efectuat o evaluare a riscurilor, luând în considerare factori precum: continuitatea activității și prioritizarea, tipurile de teste efectuate și cerințele de testare, adaptabilitatea, păstrarea standardelor de calitate și asigurarea calității, biosiguranța (inclusiv la transportul probelor) și biosecuritatea, managementul și raportarea datelor, personalul și logistica și, în cele din urmă, necesitățile de instruire a personalului. Strategiile de management al riscurilor au urmărit reducerea riscurilor identificate. Acest proces a sprijinit dezvoltarea cadrului de cooperare între laboratoarele veterinare și serviciile de sănătate publică.

IDSA, pe plan național, a fost primul laborator veterinar în care s-au lucrat probe în pandemia COVID-19, pe profil de biologie moleculară. În baza protocolului încheiat între Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală (IDSA) și Ministerul Sănătății, prin Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB), în cadrul IDSA au fost procesate teste pentru Coronavirus SARS-CoV-2.

Mai mult decât atât, specialiști ai Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală au demarat, la solicitarea instituțiilor responsabile de sănătatea publică, sesiuni de instruire a colegilor din sistemul sanitar, în tehnica Real Time RT-PCR pentru detecția genomului viral SARS-CoV-2. Instruirile au avut ca scop formarea de specialiști de laborator, calificați să utilizeze tehnica Real Time RT-PCR, o tehnică de biologie moleculară utilizată pentru detecția genomului viral SARS-CoV-2 responsabil de boala denumită „COVID-19”. Primii beneficiari ai instruirilor oferite de IDSA au fost specialiștii din cadrul Direcției de Sănătate Publică Prahova, Spitalul Municipal Ploiești, Spitalul de Pneumoftiziologie Roșiorii de Vede, Spitalul Videle, Spitalul Orășenesc Zimnicea.

Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală este implicat, de asemenea, în proiecte europene și internaționale de cercetare care abordează subiecte de actualitate din domeniul veterinar. Puteți să ne oferiți detalii referitoare la proiectele aflate în derulare și beneficiile pe care le aduc acestea la nivel instituțional/național?

Cercetarea este o activitate pe care am abordat-o sporadic, deoarece nu a existat un cadru legal adecvat în care să o desfășurăm, IDSA având statut de instituție publică. Astfel, produceam date, statistici, recenzii, analize tematice, pe care le livram, la solicitare, către alți beneficiari care le includeau în propriile lor studii de cercetare.

În ultimii ani însă, schimbându-se cadrul legal, IDSA a dobândit oficial calitatea de partener în derularea unor studii de cercetare, dar o cercetare aplicată, focusată pe rezolvarea unor anumite probleme concrete, nu o cercetare fundamentală, experimental-teoretică și fără utilitate practică.

Studiile de cercetare în care suntem implicați ca institut național de referință, vizează diagnosticul și supravegherea bolilor la animale, care au și ele o mare difuzibilitate și provoacă pierderi economice importante, cum ar fi pesta porcină clasică, cea africană (PPC/PPA) sau gripa aviară. Toate proiectele în care este implicat IDSA sunt afișate și prezentate pe site-ul nostru oficial www.idah.ro, pe care vă invităm să-l vizitați, la secțiunea ACTIVITĂȚI SPECIFICE, rubrica CERCETARE, DEZVOLTARE, INOVARE.

În calitate de membru ASRO, în cadrul Colegiului D – al Cercetării, Dezvoltării și Inovării, IDSA ia parte și la activitatea de standardizare prin implicarea în comitetele tehnice naționale și internaționale. Care sunt avantajele pe care IDSA le-a obținut în urma acestei participări?

Ei bine, aici avem din nou câteva precizări de făcut și vă mulțumim că ne oferiți această oportunitate. IDSA a devenit membru ASRO, în ideea respectării principiilor și metodologiei standardizării care, în domeniul nostru de activitate au fost și sunt deosebit de importante, dat fiind impactul pe care îl au asupra evaluării conformității bunurilor și produselor de origine animală.

La vremea înscrierii noastre în ASRO, adică în anii ’98 –’99, ca și acum de altfel, baza de standardizare ne era dată de la OIE – Oficiul Internațional de Epizootii, actuala Organizație Mondială pentru Sănătatea Animalelor (World Animal Health – https://www.oie.int/en/home/). Această organizație produce standarde pentru îmbunătățirea sănătății și bunăstării animalelor și a sănătății publice veterinare la nivel mondial, inclusiv standarde pentru comerțul internațional sigur cu animale terestre (mamifere, reptile, păsări și albine) și produsele acestora. Ele sunt utilizate de către autoritățile veterinare din țările importatoare și exportatoare, pentru a detecta, raporta și controla agenții patogeni pentru animale sau pentru oameni și pentru a preveni transferul acestora, prin comerțul internațional, evitând în același timp bariere sanitare nejustificate în calea comerțului. Standardele sunt adoptate de Adunarea mondială a delegaților, care constituie cel mai înalt organ decizional al organizației.

Publicațiile OIE reprezintă o sursă valoroasă de informații pentru comunitatea științifică internațională și facilitează progresul în medicina veterinară la nivel mondial. Acestea acoperă întregul spectru de probleme de sănătate animală din întreaga lume și includ publicațiile periodice, standardele internaționale ale OIE, lucrările conferințelor mondiale și publicațiile care tratează probleme importante, de actualitate.

România, ca țară membră a OIE, este consultată sistematic pe parcursul dezvoltării acestor standarde și este reprezentată în Adunarea mondială a delegaților, prin ANSVSA.

De precizat ar fi că, pe plan internațional, între ISO – International Organization for Standardization și OIE, există un protocol de colaborare, iar OIE-ul respectă principiile și metodologia standardizării impuse de ISO.

Pe plan național însă, deocamdată, nu există încă un comitet tehnic dedicat sănătății și bunăstării animale, dar specialiști din IDSA participă activ în unele CT ale ASRO care sunt deja create, având corespondență pe plan european sau internațional și în care se operează lucrări de standardizare de interes pentru specificul activității lor din IDSA.

Avem, de exemplu, reprezentare în ASRO/CT 95 – Produse agroalimentare și horticole și metode de analiză prin dr. Elena TALMACIU și dr. Diana DUMITRESCU sau în ASRO/CT – 52 Calitatea apei și ASRO/CT 53 – Calitatea aerului prin dr. Silvia ANTONIU. Mai mult decât atât, colega noastră dr. Silvia ANTONIU se află pe lista publicată de ASRO la https://www.asro.ro/experti-romani-in-comitete-tehnice-europene-si-internationale/, ca expert român cooptat în mai multe grupuri de lucru ale unor comitete tehnice ISO, cum ar fi: TC 147/SC 4 și TC 209.

Ne întrebați despre avantajele IDSA înregistrate în urma acestor participări. Sigur, unul dintre ele ar putea fi „vizibilitatea” sau „capitalul de imagine” pe care îl poate dobândi o organizație, dar acesta este mai puțin important pentru noi. Mult mai de preț ar fi experiența dobândită de specialiștii noștri, având oportunitatea de a participa, fie și ca simpli observatori, la anumite lucrări ce nu fac parte neapărat din rutina lor zilnică. Mircea Eliade spunea că „Experiența este singura în stare să ne ofere informație reală despre viață!”, astfel încât să ne pregătească pentru ce va urma…., completăm noi.

Anul acesta, a fost constituit la nivel european un nou comitet tehnic – CEN/TC 469 pentru sănătatea animalelor. Oferiți-ne mai multe detalii despre situația europeană a acestuia, cine a avut această inițiativă și care sunt țările care și-au exprimat interesul?

Așa este… În acest an, la propunerea Organismului de standardizare din Franța (AFNOR), s-a lansat propunerea de înființare a unui nou comitet tehnic în cadrul CEN, având ca obiectiv de standardizare: „Sănătatea animalelor”. Văzând cadrul tehnic și juridic existent la Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE), la Centrul Națiunilor Unite pentru Facilitarea Comerțului și Afaceri Electronice (UN/CEFACT) și Comisia Europeană, cu Regulamentul oficial de control (2017/625), dar și Legea europeană a sănătății animale, necesitățile de standardizare la nivel european au fost identificate pentru:

• Controlul calității reactivilor de diagnostic;
• Managementul datelor și tehnicile analitice utilizate pentru metodele de diagnostic.

Cunoscând acordul de cooperare dintre ISO și OIE stabilit încă din anul 2011, având în vedere calitatea IDSA de membru ASRO în Colegiul cercetării-dezvoltării, inovării, dar și statutul nostru de Laborator Național de Referință pentru Diagnostic și Sănătate Animală (LNRDSA), stabilit prin actele normative de înființare și funcționare ale sistemului sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor din România, am făcut cunoscut la ASRO faptul că, în principiu, suntem interesați de susținerea propunerii venite din partea AFNOR.

Pe cale de consecință, ASRO, ca membru CEN, a votat pentru înființarea acestui nou comitet tehnic. A fost un vot „ponderat”, iar votul exprimat de ASRO, în numele României, se situează pe poziția a 8-a în lista celor 34 de țări membre CEN, deci a avut o „greutate” considerabilă. Sigur, au fost și observații din partea unor țări și rețineri exprimate, au fost și țări care s-au abținut de la o poziționare clară, din lipsă de expertiză la nivel național, de exemplu Cipru, Malta sau Macedonia de Nord. Important este că, în final, cinci țări și-au asumat efectiv demararea lucrărilor de standardizare: Franța (care va asigura și secretariatul tehnic, în calitate de inițiator de proiect), Germania, Suedia, Finlanda și Regatul Țărilor de Jos, iar lista rămâne deschisă.

Prima întrunire oficială va avea loc în luna septembrie a acestui an, ocazie cu care se va definitiva programul și strategia de lucru a CT CEN “Animal health”.

Nu va fi ușor, deoarece programul de standardizare europeană va trebui să fie unul complementar celui internațional, trasat de la OIE. Avem însă încredere în experiența colegilor noștri din Franța care își doresc mult un comitet tehnic european în acest domeniu, prin care să își promoveze activitățile de standardizare pe care știm că le derulează de peste 20 de ani. Cu prilejul schimburilor de experiență pe care le-am avut cu colegii din Franța, am apreciat calitatea standardelor lor naționale în domeniul nostru de activitate.

Dacă lucrurile vor merge bine, iar acest CT CEN va avea un statut definitivat, la ASRO, vom contribui și noi la înființarea unui comitet tehnic ASRO „în oglindă”, dedicat sănătății animalelor. Deocamdată căutăm, pe plan național, organizații care să participe alături de noi la formarea „corespondentului românesc”, la „inițiativa europeană”: CEN/TC 469 “Animal Health”, aprobat pentru constituire prin Decizia BTC 007/2021, știut fiind că, pentru formarea unui astfel de CT național, e nevoie de reprezentanți din toate sectoarele de activitate.

Revista Standardizarea, ed. nr. 4/2021.