Asociația Română a Inginerilor de Securitate la Incendiu – ARISI este asociația profesională reprezentativă la nivel național a specialiștilor din domeniul securității la incendiu.

Conform statutului, Asociația asigură cadrul organizatoric pentru promovarea măsurilor, conceptelor şi acțiunilor care să conducă la susținerea intereselor profesionale, precum şi la perfecționarea activității specialiștilor de securitate la incendiu din învățământ, cercetare, proiectare, execuție şi exploatare, intervenții de stingere şi salvare, pentru asigurarea unei securități sporite a cetățenilor.

Asociația reunește printre membrii săi cadre didactice de la Universitatea Tehnică de Construcții din București, Universitățile Tehnice din Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, de la Facultatea de Pompieri din cadrul Academiei de Poliție „Al. I. Cuza” din București, specialiști din cercetare, proiectare şi execuție, care s-au afirmat cu realizări deosebite în domeniul securității la incendiu.

Interviu acordat Revistei Standardizarea de către dl Dr. ing. Sorin Calotă, Vicepreședinte – Asociația Română a Inginerilor de Securitate la Incendiu – ARISI, Președinte al ASRO/CT 217 – „Securitate la incendiu în construcții”, ASRO/CT 216 – „Echipament de protecție împotriva incendiilor” și ASRO/CT 376 „Securitate”.

Revista Standardizarea: Securitatea la incendiu are un rol important în proiectarea și execuția clădirilor. Puteți să ne oferiți mai multe detalii despre provocările întâmpinate în acest domeniu la nivel național și despre activitatea ARISI?

Sorin Calotă: Securitatea la incendiu a clădirilor și implicit, cea a utilizatorilor aflați în acestea este o problemă actuală, cu unele incidente grave care au avut loc recent, larg mediatizate, dar a căror analiză nu a fost încă finalizată de către autorități. În domeniul securității la incendiu există disfuncționalități, unele semnificative, dar nu toate sunt neapărat specifice domeniului.

O analiză a situației din domeniul securității la incendiu implică următoarele faze: introducerea pe piață a produselor specifice, proiectarea, execuția și exploatarea.

Referitor la aspectul introducerii pe piață a produselor, ca stat membru UE, România asigură libera circulație a produselor. Sunt preluate ca standarde române toate standardele europene armonizate din domeniul de aplicare al Regulamentului 305/2011 de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții, cu modificările și completările ulterioare, care precizează cerințele pentru aplicarea marcajului CE produselor pentru construcții, inclusiv a celor cu rol în securitatea la incendiu.

Dar structura actuală (personal, fonduri) a celor două autorități de supraveghere a pieței (ISC și IGSU) pe care o apreciez subdimensionată, face ca un important atribut al oricărui stat membru – controlul produselor cu marcaj CE introduse și distribuite pe piață – să fie nesemnificativ, în detrimentul securității cetățenilor. Ar fi de dorit întărirea autorităților de supraveghere a pieței (personal competent, fonduri suficiente etc.) pentru a asigura un control riguros și eficient al respectării cerințelor europene și naționale în toate etapele realizării construcțiilor și pentru toți factorii implicați.

Proiectarea, ca atribut specific al fiecărui stat membru, trebuie să asigure preluarea cerințelor europene în condițiile naționale specifice. Normativele de proiectare trebuie actualizate periodic. Noile ediții ale standardelor europene armonizate, uneori cu capitole întregi noi, alteori cu modificări esențiale, nu pot fi incluse prompt în normativele aprobate, ceea ce implică, desigur, dezavantaje pentru proiectanți, constructori și utilizatori.

Progresul tehnic permanent în acest domeniu implică și elaborarea unor normative specifice, care să asigure cadrul legal de aplicare a unor modalități de proiectare actuale și din ce în ce mai des utilizate pe plan european și mondial: proiectarea bazată pe ingineria securității la incendiu, proiectarea bazată pe risc ș.a.

Este îndeobște recunoscut, în plan european și internațional, că prevenirea este cu mult mai puțin costisitoare (de opt ori mai puțin) decât reacția la evenimentele produse. Strategia de securitate la incendiu detaliată în Documentul Interpretativ nr. 2 la Directiva 89/106 elaborat de Comisia Europeană are la bază prevenirea inițierii incendiului în construcții. Ca urmare, prevenirea incendiilor ar trebui să fie prioritară atât la nivelul autorităților, centrale și locale, cât și al administratorilor, conducătorilor instituțiilor, proprietarilor de clădiri ș.a. Există reglementări detaliate în vigoare pentru multe sectoare de activitate, inclusiv pentru unități de sănătate şi cele de îngrijire şi cazare bătrâni și persoane cu dizabilități, dar acestea trebuie cunoscute și, mai ales, aplicate. De prea multe ori, fondurile necesare sunt realocate către alte destinații, considerate mai profitabile.

Analiza riscului de incendiu și a măsurilor optime de protecție și prevenire a incendiilor ar trebui individualizată în funcție de particularitățile construcției și ar trebui să însemne nu un control al aplicării reglementărilor, ci un management proactiv al riscului, o cointeresare a managementului pentru a adopta măsuri eficiente și eficace de scădere a riscului de incendiu pentru minimizarea eventualelor pierderi.

În alte țări, accentul se pune pe evaluarea riscului încă din faza de proiectare, bazată pe obiectivele stabilite (securitatea vieții, protecția proprietății, continuitatea activității, conservarea patrimoniului cultural ș.a.), pe baza unor date statistice serioase și credibile.

Metodologia de evaluare a riscului de incendiu elaborată de IGSU trebuie actualizată pentru a oferi cadrul legal și instrumentele moderne de lucru necesare unei evaluări proactive, cu adevărat utile pentru orice manager interesat în succesul firmei proprii.

În ceea ce privește un alt aspect important, cel al exploatării, există și cauze generale importante de natură economică, generate de situația de criză și de contextul legislativ.

Este bine cunoscut și larg discutat aspectul legat de situația unor licitații, care se câștigă uneori la un preț sub bugetul estimat. Ca urmare, antreprenorii generali pun presiune pe subcontractori pentru reducerea prețurilor. Această reducere se face, de obicei, prin utilizarea unor echipamente, materiale, soluții mai ieftine, prin utilizarea unor lucrători mai „ieftini” (deci fără a utiliza specialiști cu calificarea necesară – evident mai „scumpi”), firește, cu consecințe negative asupra calității lucrărilor efectuate și asupra securității utilizatorilor.

În marea majoritate a metodelor de evaluare a riscului de incendiu un aspect important este legat de evaluarea modului în care se realizează mentenanța instalațiilor de protecție la incendiu (detectare, stingere ș.a.) montate în obiectivul respectiv. Conform legii, managementul oricărei organizații trebuie să acționeze proactiv pentru asigurarea funcționării instalațiilor de protecție la parametrii proiectați. Însă un aspect negativ, cu urmări uneori dezastruoase, este modul superficial în care această problemă importantă este tratată de beneficiari. Nu se alocă fonduri pentru mentenanță, deseori se apelează, contrar legii, la improvizații, la firme sau personal fără autorizările necesare sau la firme care efectuează verificări formale pentru prețuri minimale, mult sub prețul corect care ar acoperi o verificare tehnică conform reglementărilor în vigoare. Prețurile oferite pentru lucrările de mentenanță sunt uneori sub valoarea costului efectiv al lucrărilor necesare.

În prea multe cazuri, nu există astfel certitudinea că instalațiile de protecție vor funcționa la parametrii proiectați atunci când va fi nevoie. Astfel, de multe ori, deviza „profit cu orice preț” produce, din păcate, victime și pagube însemnate.

Un rol important în Europa îl au societățile de asigurare, care, pentru a proteja valorile asigurate și a evita plata unor despăgubiri majore, exercită o presiune permanentă asupra pieței, care reprezintă motorul implementării în practică a unor soluții de securitate la incendiu din ce în ce mai performante. Din păcate, în România în domeniul asigurărilor de incendiu, aceste societăți sunt practic inexistente, limitându-se la asigurări formale, fără o abordare fermă și coerentă.

Lipsa unei culturi de securitate (inclusiv securitatea la incendiu), lipsa interesului factorilor responsabili de a o promova (cu excepția unor asociații profesionale), are urmări directe în scăderea masivă a interesului pentru competență și profesionalism. Informarea corectă a cetățenilor nu are un caracter proactiv. Nu se cunosc (sau se cunosc prea puțin) de către toți factorii interesați standardele europene de conformitate pentru produse, standardele și normativele de proiectare, standardele de mentenanță.

Probleme sunt multe și se acumulează, intențiile de rezolvare fiind încă firave. Este necesară o abordare constructivă și coerentă a tuturor factorilor implicați, în interesul asigurării securității construcțiilor și al utilizatorilor. În acest moment, această abordare pare destul de îndepărtată.

De aceea este de dorit creșterea rolului asociațiilor profesionale, în măsura în care acestea sunt cu adevărat reprezentative prin competența membrilor lor.

Asociația Română a Inginerilor de Securitate la Incendiu – ARISI continuă tradiția științifică a Societății Române de Protecția la Incendiu – SORPINC, prima asociație de acest fel înființată în România, în anul 1992. ARISI poate furniza autorităților expertiza tehnică și competența necesară în elaborarea actelor normative specifice domeniului, firește în măsura în care aceasta este dorită.

Desigur, situația generată de pandemie a restrâns mult activitățile preconizate. ARISI acționează însă în continuare pentru crearea și dezvoltarea unei culturi de securitate și pentru creșterea profesionalismului specialiștilor din domeniu. În acest sens, ARISI colaborează cu UTCB – Facultatea de Inginerie a Instalațiilor în desfășurarea primului curs de masterat în domeniul securității la incendiu din România – programul Ingineria sistemelor de securitate la incendiu şi de securitate fizică în clădiri (ISSISFC) care urmărește crearea unui cadru organizat de formare a specialiștilor în domeniul securității, promovând o abordare integrată a problematicii specifice în două direcții principale: securitatea la incendiu şi securitatea în clădiri.

Având în vedere modificările semnificative apărute în reglementările europene și internaționale referitoare la securitatea la incendiu, progresul tehnic important în realizarea unor echipamente specifice performante, dar și unele evenimente negative din ultima perioadă, Asociația Română a Inginerilor de Securitate la Incendiu – ARISI a semnat un protocol de colaborare cu celelalte două asociații reprezentative din domeniu, Asociația Română pentru Tehnică de Securitate – ARTS și Asociația pentru Securitate la Incendiu – ASI. Cele trei asociații doresc să sprijine autoritățile din domeniu: Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administrației și Ministerul Afacerilor Interne prin furnizarea promptă a unor puncte de vedere unitare și competente asupra problematicii tot mai complexe a securității la incendiu, firește, în măsura în care autoritățile doresc aceasta.

Totodată, cele trei asociații vor acționa împreună pentru promovarea noilor concepte de securitate la incendiu și a noilor echipamente și tehnologii specifice pentru a asigura o siguranță sporită cetățenilor.

Ce ne puteți spune despre normativele naționale privind securitatea la incendiu a construcțiilor, ținând cont de faptul că specialiști ai ARISI au luat parte la elaborarea acestora.

Experiența și competența în domeniul securității la incendiu a membrilor ARISI s-a concretizat în elaborarea normativelor specifice, urmărind preluarea cerințelor aplicabile din standardele europene în condițiile naționale specifice. Pentru domeniul instalațiilor de stingere și cel al instalațiilor de detectare această preluare s-a realizat prompt: au fost publicate normativele P118/2-2013, respectiv P 118/3-2015, ambele actualizate în anul 2018. Elaborarea normativului P118/3 a fost efectuată împreună cu specialiști ai ARTS. Pentru ambele normative a existat o colaborare foarte bună cu specialiștii IGSU. Concentrarea competențelor a permis o elaborare unitară, coerentă, eficace și eficientă.

În ambele normative sunt menționate detaliat standardele europene armonizate de produs care precizează caracteristicile esențiale ale produselor respective, avute în vedere la elaborarea cerințelor de proiectare.

Însă normativul de bază P 118/1 – pentru domeniul construcții, nu a fost încă publicat.

Este încă în vigoare ediția din anul 1999, nearmonizată și total depășită, ceea ce constituie o barieră majoră în proiectarea clădirilor conform reglementărilor europene.

De-a lungul a (prea) multor ani, numirea succesivă a unor echipe de elaborare diferite, cu competență, pregătire și concepții diferite, nu a dus la rezultatele așteptate. Uneori abordări subiective sau încercări de promovare a unor soluții particulare în dauna unor soluții generale sau specifice, armonizate cu prevederi similare din normativele altor state membre, au generat întârzieri mari cu consecințe negative. Normativul P 118-99 în vigoare nu are ca referențiale documentele CE actuale și nici standardele europene armonizate. Un singur exemplu: referirile la clasele de comportare la foc fac trimitere la reglementări depășite de peste 20 de ani, fără să țină seama de regulamentele delegate ale CE și deciziile CE publicate în ultimii ani și nici de standardele europene în vigoare peste tot în UE.

În prezent membri ai ARISI elaborează o nouă variantă a normativului P118/1 care va aduce prevederi armonizate cu reglementările europene actuale.

Ce reprezintă standardele de extindere?

Standardele de extindere a domeniului de aplicare sau standardele EXAP sunt specifice domeniului securității la incendiu. După cum se cunoaște, clasificarea europeană a produselor pentru construcții din punctul de vedere al comportării la foc este definită în Regulamentul delegat (UE) 2016/364 privind clasificarea comportamentului la foc al produselor pentru construcții în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 305/2011, în decizii ale Comisiei Europene și în seria de standarde de clasificare SR EN 13501, care cuprinde șase părți. Inițial, această clasificare impunea ca odată încadrate într-o clasă de reacție la foc, produsele trebuie utilizate numai în condițiile de utilizare finală pentru care au fost testate. Condițiile de utilizare finală sunt definite în SR EN ISO 13943 drept condiții de exploatare prevăzute la care un produs va fi supus pe timpul duratei sale de utilizare normală, dacă este folosit conform recomandărilor producătorului, de exemplu, o singură orientare a produsului, un unic tip de adeziv ș.a. Fabricanții trebuiau să adapteze documentațiile tehnice de produs prin stabilirea precisă încă din faza de proiectare a condițiilor de utilizare finală.

În realitate, majoritatea produselor destinate securității la incendiu furnizate de către fabricanți sunt diferite de cele încercate inițial. Produsele sunt furnizate într-o mare varietate de mărimi, de forme, de materiale și de finisaje pentru a satisface cerințele pieței. Nu este realist să se încerce fiecare variantă de formă, de mărime sau de material pentru fiecare produs. În același timp, nu este acceptabil pentru variații mari ale produselor ca fabricantul să le furnizeze fără o formă de aprobare recunoscută în UE.

De aceea, pentru a înlătura cheltuielile exagerate ale fabricanților, dar și pentru a permite utilizarea practicilor inginerești, Comisia Europeană, prin CEN, a dezvoltat sistemul de standarde de extindere a domeniului de aplicare, doar pentru securitatea la incendiu. Standardele EXAP precizează reguli, bazate pe metode de calcul sau pe avizul experților, pentru extinderea rezultatelor încercării inițiale a produsului pentru modificări dimensionale, de construcție (orientări, îmbinări ș.a.) sau de materiale ale componentelor. Acesta implică ideea că un organism, de exemplu un organism notificat pentru acest scop, pe baza judecăților profesionale riguroase, va examina performanța unui produs particular pe durata încercărilor și va elabora un raport de extindere a domeniului de aplicare inclus în declarația de performanță pentru variante care vor putea fi comercializate pe piața UE.

Prin urmare, cunoașterea standardelor EXAP este foarte utilă pentru proiectanți, arhitecți, constructori, utilizatori, deoarece aceștia pot avea în vedere o gamă mult mai largă de tipodimensiuni ale unui produs încercat și clasificat pe baza unei încercări.

În ultimele decenii au apărut progrese semnificative în domeniul ingineriei securității la incendiu. Ce beneficii aduc standardele acestui domeniu?

În contextul dezvoltărilor imobiliare actuale: clădiri inteligente, clădiri unicat etc. cerințele de securitate la incendiu se modifică și trebuie să se modifice continuu. Este necesară o actualizare permanentă a concepției de proiectare și exploatare: proiectare pe baza ingineriei securității la incendiu, proiectare bazată pe evaluarea riscului de incendiu, o proiectare prescriptivă (de tip P118/1) mai flexibilă și actualizată la noile cerințe europene.

Îndeosebi, ingineria securității la incendiu – încă prea puțin cunoscută și studiată în România – permite soluții adecvate în situațiile particulare în care soluțiile prescriptive nu sunt aplicabile. De asemenea, standardele specifice ingineriei securității la incendiu oferă soluții pentru modelarea unor fenomene ale incendiului și adoptarea unor soluții eficiente pentru protecția utilizatorilor, de exemplu pentru evacuarea persoanelor.

Un alt domeniu de mare interes, cu o dezvoltare rapidă a standardelor specifice, este asigurarea rezilienței. Pentru o securitate la incendiu eficientă, se impune integrarea riscului de incendiu în managementul general al riscului pentru clădirea respectivă – de exemplu, luarea în considerare a unei analize a riscului și din punctul de vedere al standardului SR EN ISO 22301 – Securitate şi reziliență. Sisteme de management al continuității activității. Cerințe, care prezintă principiile pentru asigurarea continuității activității, în condițiile vulnerabilităților crescute ale sistemelor informatice/electrice la atacuri informatice (pentru clădirile inteligente, dar nu numai) sau a eșecului furnizării utilităților (energie electrică, gaze, apă etc.). Dependența de aceste sisteme poate crea vulnerabilități importante, având în vedere că acestea înfruntă deja amenințări asimetrice semnificative.

Însă, pentru aplicarea acestor standarde este necesară elaborarea unor normative specifice, care să asigure cadrul legal de aplicare a modalităților de proiectare actuale și din ce în ce mai des utilizate pe plan european și mondial.

Sunteți președintele comitetelor tehnice ASRO/CT 216 privind echipamentele de protecție contra incendiilor, ASRO/CT 217 – Securitatea la incendiu în construcții și ASRO/CT 376 referitor la securitate. Care sunt avantajele participării la nivelul structurilor de standardizare?

Beneficiile generale ale participării la activitatea de standardizare sunt cunoscute. Dar în domeniul securității la incendiu, al construcțiilor în general, sunt și aspecte și avantaje specifice.

Așa cum se cunoaște, conform reglementărilor europene, New Approach și The New Legislative Framework, directivele și regulamentele includ cerințele esențiale ale produselor din domeniul lor, care asigură utilizarea lor fără riscuri. Armonizarea legislativă se limitează numai la cerinţele esențiale de securitate ale produselor, cerințe care trebuie să asigure protecția sănătății, a mediului, securitatea muncii şi a persoanelor, pe care acestea trebuie să le satisfacă pentru a beneficia de libera circulație în cadrul UE.

Cerințele esențiale au rolul de a asigura un înalt nivel de protecție, fiind rezultatul evaluării unor riscuri asociate produsului sau performanțelor acestuia. Organizațiile europene de standardizare (CEN, CENELEC) primesc mandat din partea Comisiei Europene pentru a furniza producătorilor un set de specificații tehnice în conformitate cu cerinţele esențiale definite în directive, în standardele europene armonizate. Produsele fabricate în conformitate cu standardele armonizate beneficiază de prezumția de conformitate cu cerinţele esențiale corespunzătoare.

Spre deosebire de toate celelalte directive și regulamente, Regulamentul 305/2011 pentru produse pentru construcții definește cerințele fundamentale aplicabile construcțiilor, printre care și securitatea la incendiu, care asigură conformitatea construcției atât în ansamblu, cât și pe părți separate, cu utilizarea preconizată, ținând seama mai ales de sănătatea și securitatea persoanelor implicate, de-a lungul întregului ciclu de viață al construcțiilor.

Caracteristicile esențiale ale produselor pentru construcții se stabilesc în standardele europene armonizate și, pentru cele noi, în evaluările tehnice europene față de cerințele fundamentale aplicabile construcțiilor, astfel încât produsele odată incluse în construcție să asigure respectarea cerinței fundamentale respective.

Spre deosebire de celelalte directive și regulamente, în domeniul produselor pentru construcții standardele armonizate sunt obligatorii. Nu există căi alternative de evaluare a performanței produselor.

Ca urmare, pentru proiectanți, arhitecți, constructori, utilizatori, personalul organismelor notificate, specialiștii autorităților de reglementare, cunoașterea detaliată și înțelegerea corespunzătoare a standardelor europene de produs nu este numai foarte utilă, dar și obligatorie, pentru a putea identifica toate caracteristicile tehnice ale produsului analizat. Totodată, cunoașterea prevederilor standardelor armonizate permite analiza în cunoștință de cauză a documentelor de conformitate prezentate pe piață de fabricanți, distribuitori, importatori sau reprezentanți autorizați. Din cauza specificității produselor pentru construcții și orientării speciale a sistemului lor de evaluare, procedurile de evaluare a conformității prevăzute în Decizia nr. 768/2008/CE și modulele definite în respectiva decizie nu sunt adecvate, ca urmare sunt utilizate proceduri specifice, de evaluare și verificare a constanței performanțelor produsului, care sunt specificate în decizii CE și în standardul armonizat de produs.

Cercetarea susținută și dezvoltarea tehnologiilor specifice implică apariția pe piață a multor produse, sisteme, soluții noi, a căror performanțe sunt precizate în noile standarde de conformitate/aplicare.

Participarea la activitățile de standardizare relevante în cadrul comitetelor tehnice ASRO asigură, în plus, o informare promptă despre tendințele avute în vedere la noile ediții ale standardelor, care pot fi avute în vedere, pe de o parte, în elaborarea unor actualizări ale reglementărilor și, pe de altă parte, în pregătirea de producție sau de proiectare a construcțiilor viitoare, dar și pentru pregătirea personalului față de cerințele viitoarelor standarde.