Deși femeile au demonstrat de-a lungul ultimelor decenii că pot participa în cadrul acelorași activități ca și bărbații, acestea continuă să se confrunte adesea cu obstacole în calea absorbției pe piața forței de muncă și a avansării în carieră.

Redacția revistei a luat legătura cu Elena-Simina Lakatos, președintele celui mai nou comitet tehnic înființat la nivel național, ASRO – ASRO/CT 398, care ne prezintă modul în care este abordată economia circulară la nivel național, implicarea sa în acest domeniu și propria perspectivă asupra implicării femeilor în societate și în dezvoltarea economiei naționale.

Revista Standardizarea: Cum se plasează experiența României în domeniul economiei circulare în contextul amplu european? Știm că există activități și inițiative care susțin o contribuție românească în cadrul efortului european. Ce puteți să ne spuneți despre acestea?

Elena-Simina Lakatos: Bineînțeles că în contextul construcției Europei unite, România își află locul și pe planul preocupărilor care au în centru protecția mediului și efortul de atenuare a schimbărilor climatice. Tranziția de la o economie liniară (care funcționează pe modelul extrage – procesează – consumă – aruncă) la una circulară (care propune închiderea buclei prin recuperare – reutilizare – reconvertire) se regăsește atât pe agenda de lucru a organismelor instituționale, cât și pe cea a administrațiilor publice regionale și locale și, desigur, în activitatea noastră, a instituțiilor care au ca obiect de activitate cercetarea și elaborarea de instrumente și strategii în această direcție. În cadrul Ministerului Mediului, principalul actor instituțional este Departamentul de Dezvoltare Durabilă, cel alături de care lucrăm în această perioadă la elaborarea unei strategii naționale pentru tranziția la economia circulară. La nivel regional este de semnalat faptul că ADR-urile sunt angrenate în proiecte europene interregionale care au ca obiectiv principal această tranziție.

Semnalez dezvoltarea în parteneriat cu ADRCENTRU (Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru) a unui proiect elaborat într-un consorțiu format din șase regiuni europene, “Color Circle – COnnecting and empowering Local authorities wit Research capacities to unlock the full potential of CIRCuLar Economy”, în cadrul căruia institutul nostru propune un plan de acțiune pentru atingerea obiectivului tranziției la economia circulară în cadrul regiunii centru, dar și în Municipiul Alba Iulia, de această dată prin proiectul “EURE – Effectiveness of Environmental Urban policies to improve Resources Efficiency”.

Nu pot încheia fără să amintesc aici despre onoarea și responsabilitatea pe care institutul nostru le împărtășește fiind membru al ECESP (Circular Economy Platform for Stakeholders) încă din anul 2017 și administrator a secțiunii românești a platformei ROCESP (Platforma Părților Interesate în Economia Circulară din România), inițiativă în cadrul căreia coordonăm activitatea de tranziție a României către o economie circulară în strânsă armonie cu activitatea de pe plan european.

În cadrul platformei, susținem o rețea de consultare și de lucru complexă, prin intermediul a unsprezece grupuri
consultative, constituite ca să reunească preocupările din diferitele sectoare de activitate: urbanism și dezvoltare teritorială, industrie, educație, risipă alimentară, colectare de deșeuri, bunuri de consum etc. Amintesc în continuare conferințele și întrunirile de lucru care sunt orientate înspre dezvoltarea unei mentalități inovative și reziliente, adaptate condițiilor din ce în ce mai speciale impuse de situațiile de criză prin care, iată, tocmai trecem și a celor care din păcate vor veni, având în centru resursele, publicațiile orientate către acest subiect sunt:
• Bîrgovan, L. A., Szilagyi, A., Lakatos, E. S., Bacali, L., & Maier, D. (2022), Evaluation Grid of Circular Economy Indicators for Circular Business Models: An Analysis Based On Business Value, Acta Technica Napocensis-Series: Applied Mathematics, Mechanics, And Engineering, 65(1s);
• Bîrgovan, A. L., Lakatos, E. S., Szilagyi, A., Cioca, L. I., Pacurariu, R. L., Ciobanu, G., & Rada, E. C. (2022), How should we measure? A review of circular cities indicators, International Journal of Environmental Research and Public Health, 19(9), 5177;
• Bîrgovan, A. L., Vatca, S. D., Bacali, L., Szilagyi, A., Lakatos, E. S., Cioca, L. I., & Ciobanu, G. (2022), Enabling the Circular Economy Transition in Organizations: A Moderated Mediation Model, International Journal of Environmental Research and Public Health, 19(2), 677;
• Lakatos, E. S., Vlad, M. F., Păcurariu, R. L., Szilagyi, A., & Cadar, D. (2021), A New, Consonant Approach of Circular Economy Based on the Conservation of the Fundamental Scalars of Physics, Circular Economy and Sustainability, 1(2), 745-759;
• Lakatos E.S., (2021), „Strategia României pentru economia circulară – o viziune în lucru”, România sustenabilă: Concepte și instrumente-suport pentru o transformare circulară a economiei românești: O viziune asupra viitorului, Ana Maria Mihăescu, A.M. (et. all.), vol.6, Editura Bibliotecii Naţionale a României, pp. 616-626, ISBN 978-606-95075-2-0;
• M.F. Păcurariu, R. L., Lakatos, E. S., Nan, L. M., Bacali, L., & Seitoar, D. (2021, August), An analysis of European Union’s circular economy indicators with focus on materials: implications for the manufacturing industry, in IOP Conference Series: Materials Science and Engineering (Vol. 1169, No. 1, p. 012011). IOP Publishing;
• Lakatos, E. S., Nan, L. M., Bacali, L., Ciobanu, G., Ciobanu, A. M., & Cioca, L. I. (2021), Consumer Satisfaction towards Green Products: Empirical Insights from Romania, Sustainability, 13(19), 10982;
• Lakatos, E. S., Yong, G., Szilagyi, A., Clinci, D. S., Georgescu, L., Iticescu, C., & Cioca, L. I. (2021). Conceptualizing core aspects on circular economy in cities. Sustainability, 13(14), 7549;
• Lakatos E.S., Cioca L.I., Bacali L., Păcurariu A.L. (2021), Introducere în economia circulară, Institutul pentru Cercetări în Economie Circulară și Mediu „Ernest Lupan”, Casa de Editură Colorama, pp.190, ISBN 978-606-905;
• Danciu, A. M., Păcurariu, R. L., Lakatos, E. S., Greenley, M., Ciomoș, A. O., & Bacali, L. (2019), The road towards a social circular economy in Romania, Review of Applied Socio-Economic Research, 18(2), 5-18;
• Lakatos, E. S., Bacali, L., Nan, L. M., Danciu, A. M., & Greenley, M. (2018), The development of the production processes in an active circular economy system, a view of recirculation, ACTA TECHNICA NAPOCENSIS-Series: APPLIED MATHEMATICS, MECHANICS, and ENGINEERING, 61(4);
• Lakatos, E. S., Cioca, L. I., Dan, V., Ciomos, A. O., Crisan, O. A., & Barsan, G. (2018), Studies and investigation about the attitude towards sustainable production, consumption and waste generation in line with circular economy in Romania, Sustainability, 10(3), 865;
• Lakatos, E. S., Dan, V., Cioca, L. I., Bacali, L., & Ciobanu, A. M. (2016), How supportive are Romanian consumers of the circular economy concept: A survey, Sustainability, 8(8), 789.
Revista Standardizarea: Care sunt direcțiile urmărite de ASRO/CT 398 la nivel național?
Elena-Simina Lakatos: CT 398 este un comitet tehnic înființat de către Asociația de Standardizare din România și care are ca obiectiv tranziția către economia circulară. În această direcție, comitetul își propune să elaboreze și să adopte standarde care să contribuie la atingerea obiectivului stabilit. Această preocupare se regăsește la nivelul întregii comunități de standardizare care depune, de asemenea, eforturi susținute pentru elaborarea unor standarde care să sprijine mediul și să combată schimbările climatice.

În anul 2021, ASRO împreună cu toți membrii ISO au adoptat în unanimitate The London Declaration care are drept scop elaborarea de standarde care să sprijine lupta împotriva schimbărilor climatice. Tranziția către o economie circulară se regăsește printre punctele principale ale Pactului Verde European care are ca scop transformarea economiei europene într-una neutră din punctul de vedere al impactului asupra mediului până în anul 2050.
Așadar, preocuparea principală va fi elaborarea unor standarde care să prelungească ciclul de viață al materialelor și al produselor, pe de o parte, dar și punerea în practică a inovaților disruptive, pe de alta.

Revista Standardizarea: Cum considerați că poate fi sprijinită implicarea femeilor în elaborarea standardelor pentru economia circulară, ținând cont de faptul că diversitatea de gen a devenit o preocupare principală pentru a crea sisteme circulare eficiente?
Elena-Simina Lakatos: Dezvoltarea coerentă a unei societăți sănătoase presupune adoptarea pe toate planurile (atât ucrative, cât și decizionale) a unei egalități depline de gen. Accesul femeilor în colectivele implicate în elaborarea standardelor, dar și în pozițiile de conducere a acestor organisme este esențială pentru optimizarea activității de
cercetare.
Reamintesc că populația României este alcătuită din peste 51% femei. Deși s-au înregistrat progrese în domeniul egalității de gen, persistă încă preconcepții la nivelul populației în privința rolului femeii în societate și familie și, mai ales, în privința participării acestora la luarea deciziilor. În comparație cu această egalitate a numărului populației pe genuri, într-o statistică din 2017 se specifică faptul că procentul de ocupare a posturilor de conducere de către femei a fost de doar 11%, în timp ce media Uniunii Europene este de 25,3%.
În plan politic, numărul de femei din cele două Camere ale Parlamentului României este de numai 19,1%, comparativ cu media UE de 29%, aspect reliefat de Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030. Pentru a schimba aceste statistici și pentru a echilibra balanța de gen, consider că este necesară inițierea de programe care să promoveze activ capacitatea și valoarea aportului pe care femeile îl pot aduce în dezvoltarea tuturor sectoarelor de activitate și, desigur, în cel al dezvoltării durabile. Încurajarea prin granturi dedicate atât femeilor (ca să se implice în procese de cercetare), cât bărbaților (ca să deschidă mai larg accesul femeilor în colectivele productive și manageriale) se poate constitui într-un proiect pe care îl consider oportun ca cerință obligatorie în agenda de lucru a tuturor persoanelor implicate în crearea de cadre legislative și executive.

Pentru mai multe informații despre IRCEM și activitatea institutului, accesați următorul link: https://ircem.ro/.