Dan Paul Georgescu este profesor universitar în cadrul Departamentului de Construcții din Beton Armat al Universității Tehnice de Construcții București (UTCB), conducător de doctorat, membru în cadrul Biroului de conducere al Departamentului, șef Laborator al Departamentului Construcții din beton armat și director al Centrului de cercetare pentru structuri din beton armat.

În perioada 2001-2008 a fost director științific și președinte al Consiliului științific la INCERC, având un rol important în coordonarea științifică a activității de cercetare a Institutului, coordonând numeroase activități de cercetare științifică la nivel național.

Specializat în domeniile cercetării teoretice și experimentale ale betonului armat, durabilității betonului, diagnosticării și evaluării elementelor și structurilor din beton armat, Dan Paul Georgescu a participat la elaborarea a peste 150 de lucrări de cercetare și determinări experimentale, fiind director sau șef de proiect la mai mult de 15 programe naționale și 2 internaționale. Domnul profesor este autor a patru cărți și a peste 65 de articole științifice, s-a implicat în elaborarea mai multor cursuri și ghiduri, este coautor al unor concepte originale în domeniul durabilității betonului armat recunoscute pe plan internațional (clase de durabilitate ale betonului) și a participat în cadrul activității de elaborare a 12 normative și ghiduri naționale și internaționale (Republica Moldova) în domeniul betonului armat.

De asemenea, dl Dan Paul Georgescu este membru în cadrul mai multor organizații de la nivel național și internațional și este implicat în activitatea comitetelor tehnice de standardizare naționale și europene de profil, după cum urmează: președintele filialei AICR București; președinte al delegației României la FIB (Federația Internațională de Beton), membru în Colegiul de redacție al Revistei Române de Materiale, președinte al comitetului tehnic ASRO/CT 321 – Beton și prefabricate din beton, membru în comitetul ASRO privind Eurocodurile, coresponsabil național pentru Eurocod, membru în grupurile de lucru europene CEN/TC 250 – SC 2 WG 1 – Coordination and Editorial Panel, CEN/TC 104/SC 1 WG 1 – Exposure Resistance Classes (RC), CEN/TC 250/SC 2 WG 2 – Design of fastenings for use in concrete.

Dl. Dan Paul Georgescu a avut amabilitatea de a răspunde la câteva întrebări pentru Revista Standardizarea.

Revista Standardizarea: Veți lansa în luna noiembrie, sub egida editurii Standardizarea, 2 volume privind evaluarea rezistenței și durabilității betonului – în laborator și in situ. Vă rugăm să ne prezentați, pe scurt, relația dintre cele două volume și standardele (atât naționale, cât și europene) și reglementările naționale din domeniu.

Dan Paul Georgescu: Da, într-adevăr voi lansa aceste două volume, împreună cu Adelina Apostu, doctor fizician în cadrul laboratorului Departamentului de Construcții din Beton Armat din Universitatea Tehnică de Construcții București, cărți care au fost scrise, în primul rând, din necesitatea aplicării corespunzătoare a unor standarde și reglementări naționale. Întotdeauna, probabil și datorită fomaţiei mele de profesor, am considerat că o carte, oricare ar fi ea, trebuie scrisă în primul rând pentru a fi cât mai utilă cititorilor.

Poate părea un adevăr absolut această afirmație, dar nu întotdeauna cărțile tehnice respectă acest principiu fundamental. În cazul celor două volume, chiar titlurile indică scopul principal, fiind concepute în a ghida cititorii, specialiști din domeniul ingineriei civile, asupra regulilor unor standarde și normative, pentru a le explica, interpreta și a le aplica. În cazul cărților tehnice apar și alte coordonate importante legate de necesitatea, oportunitatea și momentul potrivit scrierii și apariției cărților.

În acest sens, volumul I se constituie într-un îndrumar de aplicare a unor reguli prezentate în NE 012-1 Normativul pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat – Partea 1: Producerea betonului, elaborat în anul 2022, revizuit în primul rând pentru a fi armonizat cu SR EN 206+ A2:2021, Beton. Specificaţie, performanţă, producţie şi conformitate.

Volumul al II-lea al cărții se găsește tot într-o relație directă cu standarde naționale și internaționale și în special cu SR EN 13791:2019, Evaluarea in-situ a rezistenței la compresiune a betonului din structuri și din elemente prefabricate dar și cu reglementări naționale, prefigurând practic revizuirea necesară a NP 137 Normativ privind evaluarea în situ a rezistenţei betonului din construcţiile existente.

În concluzie, relația dintre aceste cărți, ce vor apărea sub egida Editurii Standardizarea și standardele/reglementările
naționale menționate este, am putea spune, directă și inseparabilă. Pentru deplina înțelegere a cărții sunt necesare, în principal, standardele și normativele menționate, dar suntem convinși că și pentru înțelegerea și aplicarea corespunzătoare a acestora, cele două volume vor fi de un real ajutor.

Revista Standardizarea: Ne puteți descrie experiența dumneavoastră din participarea activă la elaborarea normativelor naționale, precum și din participarea la standardizarea națională, europeană din domeniul construcțiilor. Cum se îmbină
cele două activități?

Dan Paul Georgescu: Elaborarea reglementărilor naționale, mai ales în ultima perioadă, se bazează în principal pe standardele naționale identice cu cele europene. O altă direcție care nu ar trebui neglijată este aportul rezultatelor cercetărilor naționale, care trebuie să-și pună amprenta asupra reglementărilor, având în vedere, să spunem generic, specificul național.

Observăm că, mai mult ca înainte, ponderea între cele două direcții s-a înclinat în România către utilizarea standardelor europene, cu o excepție notabilă privind proiectarea construcțiilor în zone seismice. Desigur, aici ar trebui să explicăm, să motivăm și să nuanțăm aceste observații. Standardele europene sunt produsul rezultatelor unor cercetări și al unor dezbateri științifice profunde ale unor specialiști de renume din întreaga Europă.

Există cazuri în care, practic, experiența în anumite domenii a unor țări și care se reflecta inițial în reglementările lor naționale a fost utilizată, adaptată, prelucrată și transformată în standarde europene. Astfel, echilibrul, relația dintre elaborarea reglementărilor naționale și standardizarea europeană ține, în fond, de dezvoltarea cercetării, de tradițiile științifice și tehnice din diferite țări europene. În fapt, în afară de avantajele creării unei piețe comune, membrii Uniunii Europene au la dispoziție standarde ale căror reguli sunt fundamentate, justificate și de comun acord acceptate și aprobate, rodul unor eforturi comune de cercetare.

Relația dintre standardizarea europeană și reglementările naționale este, în mod evident, inseparabilă și indiferent de ponderile diferite în care se reflectă standardizarea europeană și cercetarea națională, această relație este necesară și obiectivă. Desigur, ar fi de dorit ca aportul cercetării romanești să se reflecte mai profund atât în standardele europene, cât și în reglementările naționale, evident fară a intra în niciun fel în contradicție.

Personal, am avut oportunitatea de a activa în cadrul unor comitete tehnice ale CEN care elaborează standarde referitoare la producerea și la proiectarea betonului, iar pe plan național, la implementarea și adaptarea, acolo unde a fost cazul, pe baza unor cercetări efectuate împreună cu coautoarea cărții în laboratorul Departamentului de Construcții din Beton Armat din UTCB, a prevederilor standardelor europene în cadrul reglementărilor naționale. Consider că îmbinarea și armonizarea acestor activități reprezintă practic singura modalitate în care se pot elabora reglementările tehnice naționale.

Revista Standardizarea: Ce elemente de noutate aduc SR EN 206+A2:2021 și normativul NE 012/1-2022, care au fost provocările întâmpinate în elaborarea normativului la a cărui elaborare ați participat atât direct cât și în calitate de coordonator?

Dan Paul Georgescu: Înainte de a prezenta noutățile aduse, atât destandardul SR EN 206, cât și de Normativul NE 012/1, important este să vă spun care au fost principalele obiective ale modificărilor. Obiectivele generale ale Normativului NE 012/1 au fost alinierea cu ediția în vigoare a SR EN 206 și pregătirea pentru armonizarea cu viitoarele ediții ale EN 206 și EN 1992-1-1.

Principalele obiective specifice ale modificărilor au fost: îmbunătățirea durabilității construcțiilor din beton armat,
asigurarea aceleiași durate de viață indiferent de materialele utilizate, utilizarea de materiale reciclate, utilizarea unor materiale și tehnologii moderne (beton armat dispers, beton autocompactant), îmbunătățirea și extinderea controlului de conformitate prin utilizarea unor metode statistice moderne.

În elaborarea Normativului pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton
precomprimat – Partea 1: Producerea betonului – indicativ NE 012/1 s-au avut în vedere mai multe categorii de modificări, evident, cele mai numeroase și esențiale sunt cele survenite la nivelul standardului SR EN 206+A2: 2021.

Au fost luate în considerare și completări/adaptări ale prevederilor acestui standard având în vedere realitățile naționale și, nu în ultimul rând, completări pe baza proiectelor finale de revizuire a standardelor europene EN 206 și EN 1992-1-1 Eurocode 2: Design of concrete structures — Part 1-1: General rules — Rules for buildings, bridges and civil engineering structures.

Din prima categorie a schimbărilor, care apar de altfel și în preambulul standardului, menționăm: a) adăugarea regulilor de aplicare pentru betonul armat dispers cu fibre și betonul care conține agregate reciclate; b) revizuirea conceptului de coeficient k pentru cenușa zburătoare și silicea ultrafină și adăugarea de reguli noi pentru zgura de furnal granulată, măcinată; c) introducerea principiilor privind conceptele de performanță pentru utilizarea adaosurilor, de exemplu, conceptul de performanță echivalentă a betonului și conceptul de performanță echivalentă a combinațiilor; d) revizuirea și adăugarea de concepte noi pentru evaluarea conformității; e) includerea SR EN 206-9, Reguli suplimentare
pentru betonul autocompactant (SCC) și f) adăugarea unor cerințe suplimentare pentru betonul destinat lucrărilor geotehnice speciale.

În ceea ce privește modificările/adaptările prevederilor standardului putem selecta: nu s-a acceptat utilizarea cimentului de tip II în betonul cu adaosuri; nu s-a acceptat adăugarea de apă în beton pe șantier chiar în condiții
controlate; s-au menționat condiții speciale la controlul betonului de înaltă rezistență. Importante sunt și completările
Normativului cu prevederi adoptate/adaptate proiectelor de revizuire la nivel european ale EN 206 și EN 1992-1-1 în care principala componentă o reprezintă abordarea de performanță pentru durabilitatea betonului, având ca schimbare esențială încadrarea betonului în clase de rezistență la acțiunea mediului (carbonatare, migrarea clorurilor, îngheț-dezgheț).

În acest caz, așa cum am precizat în răspunsul oferit la întrebarea anterioară, cercetarea națională a avut un aport important în introducerea acestui nou concept, iar în volumul I al cărții se prezintă aplicarea practică a acestei noi abordări. Aceasta a fost provocarea principală și considerăm că reprezintă un model de bună practică, de îmbinare între preluarea prevederilor din standardele europene și aplicarea rezultatelor unor cercetări naționale în vederea elaborării reglementărilor naționale.

Mesajul de încheiere adresat viitorilor cititori ai cărților este că volumele ce vor apărea trebuie citite împreună cel puțin cu standardele și normativele la care am făcut referire în răspunsurile la aceste întrebări, iar relația între acestea și carte este, așa cum am mai spus, directă și practic inseparabilă. De asemenea, suntem convinși că mulți dintre utilizatorii Acestor standarde și normative, având o arie largă de aplicare, vor descoperi necesitatea și utilitatea acestor volume.