Fondată în anul 1961, WWF (World Wide Fund for Nature) este cea mai mare organizaţie internațională independentă care derulează proiecte pentru conservarea naturii. WWF are aproximativ 5 milioane de susținători în toată lumea şi o rețea activă în peste 100 de țări.

În România, WWF lucrează din anul 2006 pentru protejarea mediului sălbatic din Munții Carpați și din lungul Dunării: arii protejate, păduri, urși bruni, Delta Dunării, sturioni. La toate acestea se adaugă stimularea tranziției spre economia verde și un program de educație de mediu adresat tinerilor.

Interviu acordat Revistei Standardizarea de către dna Antoanela Costea, Consilier WWF România

Revista Standardizarea: WWF este prezentă în România de mai bine de un deceniu. Menționați-ne câteva proiecte de referință de la nivel național ale WWF.

Antoanela Costea: WWF este o organizaţie care lucrează pentru ca oamenii să trăiască în armonie cu natura, iar în ţara noastră provocările sunt numeroase în acest sens. Pădurile, mediul acvatic şi viaţa sălbatică au conturat proiectele noastre încă de la începutul activităţii WWF în România. Deoarece fiecare proiect în parte este implementat cu suflet şi constituie o referinţă în sine pentru echipă, aş menţiona mai degrabă câteva rezultate.

Astfel, am evaluat peste 250.000 de hectare de pădure, reuşind securizarea a peste 41.000 de hectare din cele mai valoroase păduri seculare, alăturându-ne totodată eforturilor ce au condus la includerea a 24.000 ha de păduri de fag din România pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Promovăm, în acelaşi timp, managementul forestier sustenabil şi certificarea forestieră, cu aplicarea unor măsuri de management specifice, care să protejeze valorile de mediu, sociale și culturale.

Prin proiectele noastre contribuim la conservarea sturionilor şi atragem constant atenţia asupra nevoii de a proteja rezervele de apă dulce. Am adus în atenția publicului larg amenințările cu care se confruntă Dunărea, viețuitoarele și comunitățile care depind de acest fluviu, precum și soluțiile existente, şi am reconectat la circuitul natural aproape 1.000 de hectare din incinta Carasuhat, Mahmudia, prin refacerea sistemului hidrologic în Delta Dunării.

Am desfăşurat numeroase activităţi de educaţie ecologică şi campanii de conştientizare, însă mă opresc aici, lăsând cititorilor revistei posibilitatea de a ne urmări în continuare pe pagina noastră de internet: WWF România.

Care sunt avantajele pe care organizația WWF România le-a obținut în urma participării în cadrul unor astfel de proiecte naționale/internaționale?

WWF România a participat în numeroase proiecte naţionale, transfrontaliere, regionale şi internaţionale, fie ca partener, fie în postura de a conduce însăşi proiectul. Între avantaje, într-un sens mai larg al termenului, putem vorbi de oportunitatea de a lucra alături de parteneri valoroşi şi bucuria de a fi constant aproape de oameni, locuri şi natură.

Fiecare proiect este o experienţă în sine, îmbogăţind expertiza echipei şi aducând o aprofundare a relaţiilor cu comunităţile locale şi cunoaştere a mecanismelor decizionale care joacă, în general, un rol important în atingerea obiectivelor propuse.

Ce înseamnă pentru dvs. activitatea desfășurată în cadrul proiectului ENgage (SABE) și care sunt satisfacțiile personale pe care le-ați dobândit în urma implicării în acest proiect?

WWF s-a alăturat proiectului ENgage la finalul anului 2018, fiind şi momentul în care am devenit persoana desemnată pentru îndeplinirea obiectivelor colaborării. Că tot vorbeam anterior de parteneri valoroşi, aş menţiona că în acest proiect am avut şansa de a lucra alături de Mădălina Simion, responsabilul de proiect din partea ASRO, o persoană foarte bine pregătită şi dornică de a împărtăşi cunoştinţe, astfel că am înţeles destul de repede care este structura organismului de standardizare şi organizarea pe diferite paliere, care este legătura dintre mediu şi standardizare, dar şi de ce este important să se implice organizaţiile de mediu şi cum ar putea acestea să contribuie la procesul de standardizare privind mediul.

Am avut ocazia de a participa la două reuniuni SABE, unde, dacă îmi permiteţi o exprimare plastică, teoria s-a materializat în practică. În plus, fiecare reuniune a fost şi un schimb de experienţă cu participanţii pe subiecte comune în principiu, dar pe care le abordăm din unghiuri diferite, un exemplu în acest sens fiind economia circulară.

Sunt convinsă că până la terminarea proiectului mai sunt multe alte informaţii importante de colectat şi distribuit între organizaţiile de mediu, astfel că sperăm ca actuală criză sanitară cu care se confruntă întreaga lume să fie traversată cât mai curând.

Care sunt principalele provocări din cariera dvs. în WWF România?

Consider că ne confruntăm cu aceleaşi provocări ca ale oricărei alte organizaţii de mediu, dar şi din alte domenii. Poate una dintre cele mai cunoscute situaţii este schimbarea permanentă a factorului decizional, cu principală consecinţă – instabilitatea mediului în care ne desfăşurăm activitatea.

Pactul Ecologic European (Green Deal) are ca scop transformarea economiei europene într-una neutră din punctul de vedere al impactului asupra mediului până în anul 2050. Ce părere aveți despre această inițiativă și care este poziția WWF România?

Pactul Ecologic European și Acordul de la Paris trebuie să stea la baza finalizării tranziției către o economie sustenabilă. Mai mult, ca parte a planului de redresare durabilă, România ar trebui să adopte un set de acțiuni care să implementeze eficient Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) și să garanteze politici publice și de guvernanță care să încurajeze tranziția durabilă.

Pentru a asigura relansarea economiei într-un mod care să asigure protecția și siguranța oamenilor, dar și perspective sustenabile pentru viitor, este necesară regândirea unor politici publice sectoriale și a finanțărilor aferente.

WWF¹ militează ca 50% din fonduri și alte forme de ajutorare să fie direcționate către investiții verzi, afaceri locale și sustenabile. O astfel de abordarea va permite crearea de noi locuri de muncă, fiind necesară în acest sens pregătirea oamenilor pentru o piață a muncii dezvoltată în jurul unei economii sustenabile, circulare, verzi.

România ar trebui să adopte conceptul de „economie de bunăstare” pentru a integra mai bine impactul activității economice asupra societății și asupra mediului. Ne rămâne doar să avem încredere în capacitatea şi abilitatea decidenţilor noştri de a folosi oportunităţile pe care le aduce iniţiativă europeană Green Deal.

Revista Standardizarea, ed. nr. 5/2020

1 https://wwf.ro/planeta-noastra/relansare-economica-ecologica/.