Ordinul Auditorilor Energetici din România (OAER) creează cadrul organizatoric pentru susținerea profesională a specialiștilor din cercetare, proiectare, executare și exploatare și contribuie la perfecționarea activității absolvenților de învățământ superior, pentru realizarea unor clădiri performante energetic. Totodată, OAER asigură cadrul instituțional, material și social adecvat de manifestare a membrilor săi, reprezentând și ocrotind interesele auditorilor energetici pentru clădiri.

Interviu acordat Revistei Standarizarea de către dna prof. univ. dr. ing. Iolanda Colda, UTCB, Președinte OAER

Revista Standardizarea: Performanța energetică a unei clădiri se determină conform unei metodologii de calcul, iar principalii indicatori ai acesteia sunt clasa energetică, consumul total de energie și indicele de emisii echivalent CO2. Cum sunt percepute în societatea actuală energia sustenabilă și calculul de performanță energetică?

Iolanda Colda: Evaluarea energetică a clădirilor este una dintre acțiunile întreprinse pe plan mondial pentru controlul încălzirii globale și pentru protejarea resurselor naturale ale planetei. Pe de o parte, conștientizarea faptului că energia consumată în clădiri reprezintă peste 40% din consumul de energie și, pe de altă parte, țintele fixate de țările Uniunii Europene de reducere a acestor consumuri au condus la o evoluție extraordinară în:

• producerea de materiale de construcție noi și cu noi tehnici de construire;
• realizarea unor echipamente noi (care au devenit mai compacte, mai eficiente, mai armonioase);
• perfecționarea sistemelor existente și apariția unor sisteme noi (de exemplu, sistemele cu debit variabil de refrigerant, sistemele cu grinzi de răcire, sistemele de ventilare prin deplasare, sistemele de cogenerare de mică putere și multe, multe altele);
• dezvoltarea sistemelor care utilizează surse regenerabile de energie;
• dezvoltarea sistemelor de comandă și de control, care asigură elasticitatea sistemelor, în sensul că acestea răspund rapid solicitărilor exterioare și interioare variabile (climă, densitate de ocupare, nivel de iluminare) și reduc astfel pierderile.

Metodele, standardele noi, ghidurile de calcul au apărut în acest context, la care se adaugă dezvoltarea tehnicii de calcul software și hardware și au permis dezvoltarea unor modele mai complexe și mai apropiate de realitatea fizică: mă refer în special la modelele bazate pe calcule orare, dar și la contabilizarea unor fluxuri de căldură până acum neglijate, ca de exemplu pierderile de căldură recuperabile, pierderile de aer prin neetanșeitățile sistemelor de ventilare/climatizare, la generare, transport și distribuție a aerului tratat sau la efectele reglării automate.

Metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor Mc001 (2005&2020) este documentul național esențial pentru evaluarea, verificarea, certificarea performanței energetice a clădirilor noi și existente. Spuneți-ne mai multe despre necesitatea acestui document și despre munca depusă pentru revizuirea ediției anterioare!

Metodologiile de calcul Mc001 au fost redactate, conform documentelor contractuale, în conformitate cu standardele europene, adoptate ca standarde române, din domeniul PEC – Performanța Energetică a Clădirilor. Cât privește ultima Metodologie, multe dintre standarde au apărut după încheierea contractelor și s-au dovedit a fi mult mai ample și mai complexe decât edițiile anterioare. În prezent, sunt 87 la număr, cuprinzând peste 5.000 de pagini, care reflectă evoluția menționată. Sunt organizate ca instrumente de calcul, dar facilitează și înțelegerea fenomenologică prin redactarea separată a rapoartelor tehnice. Desigur, este o cantitate foarte mare de informație, care vizează atât dimensionarea sistemelor, cât și funcționarea și evaluarea energetică. Producătorii de materiale, echipamente și sisteme devin participanți direcți prin furnizarea și garantarea datelor privind performanțele produselor.

Abordarea holistică, dar în același timp detaliată, a energeticii clădirilor a cerut un efort deosebit din partea celor care au redactat metodologia nouă și va necesita un efort și din partea utilizatorilor. Sunt detaliate diferite situații, pentru diferite tipuri de clădiri și de sisteme, iar utilizarea lor în calculele de audit și certificare energetică ale unei clădiri depinde de complexitatea clădirii și a sistemelor. Cred că ușurința cu care a fost aplicată pe bandă rulantă Metodologia de calcul veche (încă valabilă) pentru obținerea certificatului energetic face ca noua Metodologie să fie primită cu reticență, uneori chiar cu refuz de acceptare. Sunt, desigur, părți ale metodologiei și ale standardelor pe care se bazează mai greu accesibile celor care nu au o pregătire profesională de profil. Cred că pentru clădirile mici, pentru apartamente și blocuri de locuit, dificultățile vor fi ușor depășite; pentru clădirile complexe, multifuncționale, multisistem trebuie să ne gândim la echipe de lucru. Pe de altă parte, trebuie să se transmită celor care solicită o certificare energetică sau un audit că în spatele acestora este o activitate complexă și responsabilă și nu o simplă foaie cu semnătură și ștampilă, chiar dacă este autorizată.

Câteva cuvinte despre programele de calcul care sunt în lucru. Trebuie utilizate în cunoștință de cauză; ele măresc viteza de calcul, atenționează asupra opțiunilor posibile și asupra parametrilor necesari, dar nu înlocuiesc cunoașterea, analiza și opțiunea adoptată. Sigur că la noi sunt dificultăți sporite din cauza lipsei de informații; multe ar trebui furnizate de către proiectant, dar multe ar trebui să fie cunoscute din procesul verbal de inspecție a clădirii, inspecție care, deși este legiferată, nu se face. Sunt o serie de goluri în procesul de concepție, construire, întreținere, care ar trebui completate de cei responsabili din domeniu.

În încheiere, cred că ar fi o greșeală să se adopte o soluție de aplicare simultană a celor două metodologii; ar însemna, pe de o parte, să se recunoască incapacitatea înțelegerii problemelor, iar pe de altă parte, să se aplice simultan standardele noi, în vigoare, și standardele care nu mai sunt în vigoare (pentru că metodologia veche are la bază standardele valabile în 2005, care au fost anulate!).

Care sunt principalele modificări aduse Metodologiei Mc001 și cum au sprijinit standardele române din domeniul performanței energetice a clădirilor elaborarea noii versiuni?

Aș răspunde întâi la a doua parte a întrebării; noua metodologie are la bază noile standarde europene, adoptate ca standarde române. Acestea sunt practic o enciclopedie a domeniului și partea de calcul a metodologiei este preluată parțial din aceste standarde, adoptând inclusiv notațiile, ceea ce permite completarea metodelor de calcul deosebite prin trimiteri directe la standarde.

În ceea ce privește principalele modificări, aș spune mai curând că noua metodologie nu este o revizuire a celei vechi, ci este un document nou, modern, care răspunde provocărilor actuale. Aș menționa, totuși, câteva probleme deosebite: extinderea calculului orar, care înlocuiește calculul lunar sau sezonier, un nou model analogic pentru evaluarea transferului de căldură prin anvelopa clădirii, tratarea problemelor de încălzire simetric cu cele de răcire, dezvoltarea aspectelor de ventilare și utilizarea obligatorie a recuperatoarelor de căldură (pentru sistemele mecanice dublu flux), tratarea sistemelor de cogenerare de mică putere, evaluarea și contabilizarea energiei produse de clădire și transferate în exteriorul sistemului și, nu în ultimul rând, un nou certificat energetic.

OAER (Ordinul Auditorilor Energetici din România) se implică activ în formarea și pregătirea continuă a auditorilor energetici pentru clădiri, iar anul acesta, a venit cu un curs de pregătire în vederea atestării la MLPDA ca auditori energetici pentru clădiri, care se predă din Metodologia de calcul Mc001-revizuită. Spuneți-ne mai multe despre scopul și importanța acestui curs!

Într-adevăr, OAER a organizat mai multe cursuri de pregătire a auditorilor, dar și webinarii și discuții în cadrul unor grupuri de lucru, benefice și pentru utilizarea noii metodologii, dar și pentru elaboratorii lucrării. Cred că cei care au urmărit diversele prelegeri au fost convinși că trebuie să ținem pasul cu progresul ireversibil cerut de evoluția societății.

Revista Standardizarea, ed. nr. 09/2020.