Standarde pentru sustenabilitatea apei
Autor: Andreea Tărpescu, redactor ASRO
Apa este o resursă esențială pentru a trăi. Cu toate acestea, disponibilitatea surselor de apă a atins un nivel critic în anumite regiuni ale lumii ca urmare a schimbărilor climatice, a secetei, a contaminării și poluării sau în urma creșterii populației și a cerințelor acesteia.
Când avem la dispoziție apă din abundență, rareori ne punem întrebarea „Cât timp avem posibilitatea de a utiliza această resursă după propriile noastre dorințe?”, nu ne imaginăm cum ar fi ca dintr-o dată, aceasta să nu ne mai fie la îndemână și, de cele mai multe ori, nici nu ne informăm despre cum am putea să o utilizăm în mod sustenabil, astfel încât să ne bucurăm de ea pentru cât mai mult timp posibil.
În aceste condiții, factorii de decizie de la nivel politic, părțile interesate din domeniu și chiar comunitatea de standardizare de la nivel internațional trebuie să își asume o responsabilitate mai mare în ceea ce privește furnizarea de apă și canalizare în diversele comunități și să vină cu soluții care să contribuie la protejarea resurselor naturale de apă și la abordarea și combaterea problemelor legate de această resursă. Spre exemplu, organizațiile și organismele de standardizare și-au îndreptat atenția asupra elaborării de standarde pentru utilizarea, reutilizarea și managementul apei. Există peste 500 de standarde la nivel internațional care sprijină în mod direct sau indirect sustenabilitatea acestei resurse, standarde care oferă instrumente practice pentru dezvoltarea unei înțelegeri și abordări comune cu privire la calitatea, măsurarea și managementul serviciilor de alimentare cu apă.
Știm foarte bine că modelele actuale de producție și consum au un impact puternic asupra mediului, implicit asupra resurselor de apă. Înțelegerea amprentei pe care o au organizațiile asupra apei este un prim-pas către găsirea unor strategii de reducere a impactului negativ pe care acestea îl au asupra resurselor în discuție. Standardul SR EN ISO 14046:2016 – Management de mediu. Amprenta de apă. Principii, cerințe și linii directoare a fost elaborat tocmai pentru a aborda amprenta de apă și problemele pe care aceasta le ridică într-o organizație, dar și de a sprijini transparența, coeziunea și cooperarea între organizații.
Evaluarea amprentei de apă ajută, printre altele, la:
- determinarea amplorii impactului potențial al produselor, serviciilor sau proceselor unei organizații, instituții, autorități etc., asupra resurselor de apă;
- identificarea oportunităților de reducere a acestui impact;
- realizarea unei strategii de management al riscurilor referitoare la utilizarea apei;
- furnizarea de informații fiabile și coerente din punct de vedere științific pentru raportarea rezultatelor amprentei de apă.
SR EN ISO 14046 specifică principiile, cerințele și liniile directoare referitoare la evaluarea amprentei de apă a produselor, proceselor și organizațiilor, pe baza evaluării ciclului de viață.
Însă, doar evaluarea amprentei de apă nu este suficientă pentru a descrie impactul potențial al produselor, proceselor sau serviciilor asupra resurselor de apă, a ecosistemelor și sănătății umane. Alte standarde care răspund provocărilor legate de apă la nivel mondial și care alături de SR EN ISO 14046:2016 aduc coerență și îndeplinesc aspectele de sustenabilitate ale unei organizații sunt: SR EN ISO 14001:2015 privind sistemele de management de mediu, unul dintre cele mai cunoscute și utilizate standarde de management din lume, care vine în sprijinul creșterii performanței de mediu a oricărei organizații, SR EN ISO 24510:2008 și SR ISO 24512:2008 referitoare la serviciile de apă potabilă și canalizare, la care se adaugă diversele standarde pentru calitatea apei care se aplică oricărui proces legat de apă, de la cel pentru agenții de tratare a plantelor până la ape minerale naturale – și acestea sunt doar câteva dintre standardele publicate până în prezent.
Prin urmare, standardele contribuie cu o terminologie comună și noi tehnologii standardizate care să permită țărilor și regiunilor să împartă resurse comune de apă, să gestioneze amprenta pe care o au asupra apei și să colaboreze eficient.
Resursele de apă trec printr-un tumult de încercări (naturale sau artificiale) și necesită acțiuni pentru a nu o risipi.